Dacă te-ai săturat cumva de jocuri noi cu grafică foarte bună, povești foarte bune, dar și buguri deranjante, hai să-ți arăt câteva jocuri vechi pe care le jucam în anii 2000 și unde bugurile făceau parte din gameplay și, de foarte multe ori, erau considerate feature-uri supriză.
O să încerc să nu aduc în discuție jocuri vechi pe care le vezi în toate listele de pe internet, ci mai multe titluri puțin mai underground care erau disponibile doar pe câteva PC-uri, date prin prieteni cu câte trei CD-uri sau downloadate prin DC++ sau ODC.
Jocul vechi care o să-mi rămână mereu în memorie: The House of the Dead 2
Dacă nu ai prins perioada în care jocul ăsta era prezent în fiecare sală de arcade de la mare, mulți au profitat de transpunerea lui pe PC care l-a făcut un adevărat monstru. Premiza jocului era destul de simplă, erai un agent care trebuia să se lupte diverși monștri pentru a-l învinge pe Goldman, personajul negativ, al cărui scop principal era, oricum, neimportant. De ce? Pentru că nimeni nu juca The House of the Dead 2 pentru poveste, ci pentru experiența de a juca un horror acceptabil pentru vremea lui. La asta mai adaug și că, normal, voice actingul era execrabil, dacă era făcut în ziua de azi, era transformat în memă pe TikTok.
Ce mi-a plăcut foarte mult și îl pune în fața altor jocuri vechi e varietatea de mobi. Aici poate aveai un simplu coloring diferit la unele creaturi, dar fiecare hartă reușea să aibă câțiva zombie care erau speciali. De exemplu, în harta de la final, din oraș, creaturile care puteau să se facă invizibile și te atacau pe nepregătite erau o adevărată durere de cap, dar care făceau jocul mult mai interesant. Cât despre boss fights, erau geniale. Din cauza primului boss mi-am stricat mouse-ul și am fost nevoit să fug până în piață ca să-mi iau altul. Păcat de boss-ul de la final, care avea potențial, dar era o conglomerare de idei.
Claw
Ăsta e unul din jocurile alea pe care am reușit să le trag prin ODC în anii 2000. Nimeni nu-l avea pe CD, dar toată lumea a auzit de el. Ba avea un văr care-l avea pe PC, ba l-a văzut la un coleg de clasă. Oricum, nici nu mai zic că în momentul în care am reușit să fac rost de el m-am transformat în dealer de Claw pe CD pentru toți prietenii mei.
Probabil, Claw a fost pentru mulți, ca și în cazul meu, printre primele platformere pe care le-am jucat vreodată și, fără să-mi pară rău, ocupă un loc special în lista de jocuri vechi pe care merită să le joci și astăzi. Da, poate grafica lasă de dorit, dar modul în care este construită lumea și gameplay-ul amuzant fac din jocul ăsta o capodoperă.
Future Cop: LAPD
Cred că eram la grădiniță când am reușit să mă joc minunația asta. Premiza era simplă. Jucai rolul unui polițist, dar care este sub formă de robot care poate trage cu rachete și cu un minigun la dispoziție. Imaginează-ți cum ar arăta jocul ăsta dacă s-ar face un remake cu noile tehnologii.
Încă mi se pare un joc interesant, mai ales că puteai să ai parte un o experiență co-op foarte interesantă sau chiar de 1v1 nemaipomenită. În joc, existau segmente în care puteai să cucerești turetele neutre și să transformi jocul în câteva secunde într-un tower defence 3D și nici nu simțeai cât de repede s-au dus alea șase ore pe care le-ai petrecut în fața PC-ului. Bine, eu pierdeam pe puțin două ore încercând să-mi dau seama pe unde trebuie să merg și care-i scopul.
Virtua Cop este seria de jocuri vechi cu cel mai satisfying sunet
Alt joc pentru arcade care a prins extraordinar de bine la noi, deoarece nu aveam astfel de săli de jocuri și încă ne bucuram de internet caffe-urile clasice pe care am reușit să le găsesc și prin 2010. Oricum, Virtua Cop era similar ca gameplay cu House of the Dead, fiind tot o marcă a SEGA. De data asta, nu erai vânătorul de zombie, ci vânătorul de infractori. Timpul de reacție necesar era mult mai mic aici, pentru că inamicii apăreau pe rând și aveai doar câteva secunde ca să-i omori. Jocul ăsta a prins mai mult în cazurile în care aveai un frate sau un văr cu care să-ți petreci o jumătate de oră.
Da, din păcate, jocul era destul de scurt. Puteai să-l termini cu lejeritate într-o jumătate de oră, dar sunetul acela satisfying pe care-l auzeai când trăgeai cu arma pe lângă inamic era perfect. Mai era și clasicul „Somebody help me!” care-mi bântuia visele și de care nu puteam să scap. La un moment dat, chiar am început să-i împușc imediat, deoarece mă săturasem să-i tot aud.
Bine, lista asta nu e completă. Am vrut să pun câteva jocuri pentru care mulți ne-am pierdut ore bune din viață ca să le găsim pe DC++, ODC sau prin vecini. La secțiunea de mențiuni onorabile sunt jocuri vechi precum Age of Empires, Delta Force sau Warcraft 3, cel din urmă fiind un monstru de joc care a reușit să mă țină lipit de calculator ore bune, fie prin campaign, sandbox sau prin tot felul de moduri. Da, după care a venit perioada de multiplayer, unde rupeam Metin2 sau alte jocuri care erau prezente pe fiecare banner de reclame de pe internet.
